Activitati

 Conform traditiei de a merge pe Tibles in fiecare an, de data asta tura a fost amanata din luna mai pana in luna iulie. In acest fel am avut de partea noastra si prognozele meteo.

Zis si facut, am dat de stire la populatie ca vrem o tura in muntii Tibles, dupa  care am asteptat sa vedem rezultatele anuntului dat. Prin urmare am reusit sa ne adunam 15 persoane iubitoare de drumetii si voie buna. La data stabilita ne-am intilnit in acelasi loc (la Casa Tineretului) pentru a ne imbarca in microbuzul ce ne va purta spre Tibles.

Voiosi nevoie mare pornim la drum asteptand nerabdatori sa vedem varfurile muntelui. Pe drum am facut o pauza de inghetata deoarece desi era dimineata, soarele deja isi facea de cap cu noi.

Am ajuns pana la urma la baza muntelui,

 la cantonul silvic unde ne-am luat rucsacii in spinare si am pornit la drum.

 Pe o caldura dogoritoare, toti am inceput sa avem calduri mari, lucru ce ne-a pus la incercare sistemul de racire al organismului.  

Cu tot antrenamentul, caldura ne-a determinat sa facem multe opriri pentru a putea sa ne tragem sufletul si a putea lua cite o gura de apa ca sa nu ne deshidratam pina ajungem la refugiu.

 

 

 Pe traseu, prin padure Ionut a fost norocosul care a deschis cursa de culegere a ciupercilor, fiind detinatorul absolut la categoria “cea mai mare hriba”, urmand si altii, bucurosi ca au reusit sa gaseasca multe ciuperci.

 

 

 

 

Dupa 4 ore de urcare in caldura am ajuns la refugiu,

 

 

 unde am reusit sa ne ascundem la umbra brazilor falnici pentru a ne reveni in urma efortului depus. Aici am facut cunostinta cu un grup de 3 persoane venite din Dej care au urcat pentru a vedea muntele ca si noi si care s-au cazat in acelasi loc cu noi. Dupa binemeritata odihna, hidratare si o masa satioasa am hotarat sa urcam pe varf pentru ca vremea era splendida.

 

 

 

 

 

 

 

 

Dat fiind ca am gasit multe ciuperci, Lorant s-a apucat de pregatirea unei tocanite de ciuperci, spre bucuria tuturor care deja visau la cit de bine se vor infrupta la sosirea din drumetie. Seara dupa o tura reusita ne-am pus sa savuram tocanita si sa ne relaxam pe acorduri de chitara pina seara tarziu.

 

 

 

 

 

 

In acest timp s-au alaturat grupului nostru si cele 3 persoane cu care ne-am cunoscut mai bine, si am schimbat impresii legate de munte si de drumetii. A doua zi de dimineata pe nemancate, deoarece de comun acord am hotarat ca vom manca cind revenim, am urcat in Gradina Zanelor

 

 

dupa care ne-am realimentat bidoanele cu apa, pregatindu-ne pentru coborare.

Am revenit la refugiu unde am mancat, am facut curatenie si am pornit la drum, pentru a ajunge la microbuz. Inainte de a ajunge la locul de intalnire am vazut ca desupra varfurilor s-a innorat si se pregatea de vreme urata.

 

 

 

 

Am sperat cu totii ca vremea urata ne va ocoli dar nu am fost norocosi. Incet incet, cerul s-a acoperit de nori si deasupra noastra, cu tunetele si fulgerele de rigoare, a inceput sa ploua. In acest timp ne-am racorit si ne-a revenit pofta de distractie desi ne faceam griji ca ne vom uda inainte de a ne imbarca in microbuz. Am fost norocosi si pina la urma ne-am vazut in microbuz racoriti dar nu uzi. Dupa traditionala oprire pentru bere si inghetata

am ajuns seara in oras, obositi dar satisfacuti ca am petrecut un weekend placut si frumos in munti.

 

Semneaza:

Ionut,

Mira,

 Sanda,

 Cipri,

 Norbi,

Vlad, Lupu,

 Ioana,

 Iani,

 Miha,

Anamaria, Vlad Alexandru, Robi,

Corina

si Lorant

This entry was posted on Marţi, Iulie 20th, 2010 at 18:00 and is filed under Munte. You can follow any responses to this entry through the RSS 2.0 feed. You can leave a response, or trackback from your own site.